La Palavre

flori, fete sau baieti

Piticul Mic-mai mic-decat-Un Pic (III)

Piticul Mic-mai mic-decat-Un Pic se plimba nervos prin poienita:

Ce sa fac? Ce sa fac? Cum s-arate a primavara cand totul e inghetat afara?

Iepurasul de Pasti

Iarna tocmai parasise padurea si in urma ramasesera gramezi de uscaciuni, mormane de vreascuri si frunze uscate.

Cum sa reuseasca sarmanul pitic sa il intampine pe Iepuras asa cum trebuie, mai ales ca toate ajutoarele lui – cotofene, cerbi, arici chiar si broastele erau plecate pe alte meleaguri. Cum sa aduca piticul primavara si in poienita lui?

Vazand ca nu are ajutor si alta solutie, piticul si-a suflecat manecile si s-a pus pe treaba: sa curete morman cu morman si gramada cu gramada. Mai intai vreo doua frunze, apoi cateva vreascuri si poienita a inceput sa straluceasca din ce in ce mai mult.

Asa de bucuros a devenit piticul incat s-a pus pe treaba si mai cu foc si putere astfel incat in scurt timp intreaga poienita stralucea de curatenie. Si sa vezi minune: in loc de gramezile de vreascuri si mormanele de frunze au rasarit mugurasi si vlastari fragezi care au devenit in cel mai scurt timp flori frumoase si colorate!

Multumit, piticul Mic-mai mic-decat-Un Pic se opri si se uita in jur… acum era si el pregatit sa il primeasca pe Iepuras si sa sarbatoreasca Pastele.

Anunțuri

01/04/2010 Posted by | Povestea de duminica | , , , , , , , | 3 comentarii

Inca nu stiu ce e un blog si la ce imi foloseste

Am avut ieri 58 de vizitatori. Nu stiu ce inseamna asta, e de bine ,e de rau, e mult, e putin. Eu cred ca e foarte mult. Fiindca mi s-a spus ca un blog e ca un jurnal si stiu ca se presupune ca jurnalele stau singurele si cuminti in tainele posesorilor cred ca ma asteptam, cumva, sa am 0,00003 vizitatori.

Si asta ma face sa ma simt ca iepurasul din banc: La coada, in padure, sta iepurasul de ffff mult timp, impreuna cu altii – vulpea, ariciul,lupul, soricelul… La un moment dat vine ursul si se baga in fata. Nimeni nu zice nimic, dar se aude din spate… Ce, daca esti cel mai mare… trebuie sa te bagi in fata? la care ursul: a spus cineva, ceva? si nu se mai aude nimic. Mai tarziu acasa iepurasul in fata oglinzii: Eu am spus, eu am spus! –  Asa ca desi ma simt si eu ca iepurasul in fata oglinzii, incep sa ma gandesc… cine se tot plimba prin blogul meu? Si la ce le foloseste?Si la ce oare imi foloseste mie?

Totusi cred ca trebuie sa ma bucur ca tropaie cineva (as spune chiar echivalentul unei multimi pe care as fi intalnt-o  pe parcursul unei plimbari personale in parc) prin blogul meu. Pentru cei interesati de starea mea de bine transmit ca nu mi-e prea bine, dar incerc sa ma descurc. Astazi este a treia zi fara gaz, cu prea multa zapada, si prea multi oameni incruntati, grup in care, cu capul plecat ma autoinclud. Sau poate doar fiinca eu sunt incruntata ii vad doar pe ceilalti incruntati, sau ii includ, fortat, si pe cei fara expresie, ca sa simt ca e cineva solidar cu starea mea…

18/12/2009 Posted by | inceputul | , , , | 1 comentariu

   

%d blogeri au apreciat asta: